“Cine ești azi e rezultatul tuturor experiențelor tale de până acum. Aportul tău unic pe care-l aduci lumii, îmbogățind-o prin felul în care trăiești, te face să fii identic cu perfecțiunea ei. Nu ești cu nimic mai prejos decât măreția, ești doar parte din ea.”
Claudia Escu
Yi King – Entuziasmul
Human Design: POARTA 16 – ENTUZIASM – POARTA ABILITĂȚILOR. POARTA SELECTIVITĂȚII – creând canalul energetic al Lungimii de Undă, cu Poarta 48 – POARTA PROFUNZIMII
Cheile Genelor – Cheia 16 – Indiferență / Flexibilitate / Măiestrie – Aici se prezintă perechea sa – Cheia 9 – Inerție / Determinare / Invincibilitate
ESCU – PORTALUL 16 – De la stagnare la energizare / De la rigiditate la maleabilitate / De la tensiune la relaxare
Înțelepciunea străveche a YI Ching-ului exprimă acest tipar energetic prin hexagrama formată din două trigrame: cea inferioară Pământul (cel care receptează) și trigrama superioară Tunetul (cel care trezește/stârnește). Aducerea împreună a acestor două trigrame, arată felul în care acestea se împuternicesc una pe cealaltă sau se provoacă reciproc. Esența ei rezidă din bucuria de a sta față în față cu Viața, uimindu-te prin inocență de TOT, percepând oportunități la tot pasul.
Mesajul acestei hexagrame este cifrat prin următoarele: “La începutul verii, când tunetul iese mugind din pământ și prima furtună răcorește firea, o îndelungată tensiune ia sfârșit, instaurând limpezimea și veselia. La fel și muzica, are puterea de a risipi încordarea din inimi, efect al sentimentelor întunecate, entuziasmul inimii se exprimă spontan prin cântec, dans, mișcări ritmice ale corpului. ” – YI KING – Cartea transformărilor
Fraze de contemplat: “Legile naturale sunt de neînfrânt, pentru că ele au la temelie regula mișcării după linia minimei rezistențe. Aceste legi nu sunt exterioare lucrurilor, ci constituie armonia lor interioară. De aceea nu se abat din drumul lor aștrii, și de aceea orice fenomen natural se realizează cu o regularitate de ceasornic.“
Înțelepciunea Human Design-ului, receptată/percepută de Ra Uru Hu prin intermediul clarviziunilor sale din interacțiunea cu Vocea, și continuată de elevii săi, prezintă Poarta 16 ca fiind Poarta Entuziasmului / Poarta Abilităților ori Poarta Selectivității situată în Centrul Gât (Expresivității), și creând canalul energetic al Lungimii de Undă, cu Poarta 48 – Poarta Profunzimii, situată în Centrul Splină (al Intuiției).
Centrul Gât reprezintă forma, expresia, acțiunea și transformarea cuvântului în materie. Prin el, exprimăm cine/ce/cât suntem și ce/cum/cât alegem să contribuim vieții. Prin intermediul acestuia îți manifești energia, fie că alegi să o exprimi, fie că alegi să o concretizezi prin acțiuni. Prin intermediul porților active din Centrul Gât, fiecare își exprimă vocea unică prin care împărtășește, împuternicește și susține viața, viul.
Energia Entuziasmului exprimată prin Poarta 16 vorbește despre amprenta unicității și autenticității fiecăruia în lume. De la inocența bucuriei de a trăi până la performanța matură, integră de a fi, această energie îl însoțește pe cel cu Poarta 16 activă, pe parcursul întregii vieți. Când fac referire la inocență, includ toate aspectele acesteia, aspecte care ar fi separate de o minte duală, în pozitive și negative. Astfel, eu accept întreg spectrul ei de exprimare, fără să-l separ, și te invit și pe tine, cititorul, când simți, să faci același lucru. Inocența are frumusețea ei, provenită tocmai din necunoaștere. Prin inocență, te bucuri mai ușor de viață, însă în același timp, poți privi realitatea prin niște ochelari roz cu floricele. Paradoxul acestei energii este tocmai acela în care ești invitat să îți păstrezi inocența, și în același timp să perseverezi serios în amplificarea “talanților” nativi, acele abilități unice pe care tu le exprimi în lume. Cumva să îți păstrezi inocența, perseverând prin maturizarea sufletului tău, către integritate.
Explicațiile sistemului Human Design despre Poarta 16, te invită să onorezi cu recunoștință amprenta ta unică în lume, identificându-ți, pe de o parte abilitățile și capacitățile, iar pe de altă parte, dedicându-te amplificării acestora prin practică, până acolo unde tu devii artistul, iar trăirea ta, ARTĂ! În felul acesta, viața ta va deveni o capodoperă, iar tu cel mai desăvârșit artist, exprimându-se pe sine prin frumusețea și autenticitatea creativității sale.
Când realizezi care e modul tău unic de a-ți exprima expertiza, investindu-te în propriul proces de desăvârșire, vei reuși să renunți la autocritică, inadecvare și insuficiență, reușind ca prin intermediul Porții 48 să aduci profunzime abilităților tale, direcționându-te, corectându-te și încurajându-te permanent prin practică disciplinată.
Prin intermediul acestei porți îți vei da voie să privești înainte, profitând de entuziasmul tău nativ, de încântarea cu care te avânți în experiențe, pentru a face lucrurile și oamenii potriviți, să se întâmple. Îți vei recunoaște, pur și simplu, previzibilitatea și capacitatea de a identifica oamenii, acțiunile și proiectele potrivite, pentru a da naștere noului și imprevizibilului. Important e să te evaluezi constant, pe măsura propriei evoluții prin conștientizare, dacă ai tendința de a te retrage ori de a critica (pe tine și/sau pe ceilalți), sau dacă exprimi de la sine susținerea și lauda (de sine/de semeni), îndrăznind să pășești acolo unde nimeni nu a făcut-o încă, în felul tău.
Amintește-ți în permanență că barometrul entuziasmului tău cuprinde 2 valențe, prin intermediul cărora te poți evalua: constrângerea, care te “închide” sau recunoștința, care te “deschide”.
Tu reprezinți entuziasmul primului pas, neluând în seamă ce ți s-a spus că nu e posibil. Tu, prin Poarta 16, ești reprezentat de Nebunul din Tarot, care îndrăznește să se “arunce” în aventura vieții, fără siguranță în planul văzut, dar în deplină credință în cel nevăzut.
ESCU – De la stagnare la energizare / De la rigiditate la maleabilitate / De la tensiune la relaxare
Din respect pentru capacitățile tale de creator unic, simt să îți ofer câteva cuvinte cheie și întrebări de conștientizare, care au rolul de a te racorda la energia acestui Portal 16.
Am convingerea că revelațiile tale personale sunt de o valoare inestimabilă, conform percepțiilor tale unice, și că ele te vor purta către sensuri profunde, așa cum ale mele au făcut-o pentru mine.
Motivul pentru care împărtășesc cu tine perspectiva mea, susține diferențierea unicității noastre, și în același timp, se așază ofrandă Vieții, permițând libertatea și timpul perfect al fiecăruia de a cerceta propriul său Adevăr, prin propriile sale percepții.
Ce bine că suntem diferiți! Și complementari, în Întreg, în Iubire!
“Când întrebarea îți apare în cale, sufletul tău are deja răspunsul” – Escu
Ce consideri extraordinar despre tine? În ce constă măreția ta? Ce îți place cel mai mult la tine? În ce te-ai investi cu tot sufletul pentru a deveni expert? Care sunt talentele tale naturale? Ce iubeai să faci când erai copil? Care erau jocurile tale preferate? Cum iubeai să fie oamenii? Cum iubești acum să fie ceilalți? Dar tu? Când ți-ai dat voie să fii spontan, cum au ieșit lucrurile? Câtă încredere ai în puterea ta interioară de transformare? Care sunt acele bariere pe care ți le pui singur în calea dezvoltării tale? Ce consideri că nu ești ori nu ai suficient pentru a te exprima total și profund? Enumerând calitățile și resursele de care nu beneficiezi încă, crezi că meriți să le atragi? Ce tehnică alegi pentru a-ți crea realitatea pe care o meriți? Ce fel de magnet ești tu, privind ceea ce atragi? Ce crezi că trebuie să se schimbe în afara ta, fără ca tu să o faci înăuntrul tău? Percepi viața, experiențele ei printr-o atitudine pozitivă sau îi opui rezistență, zbătându-te dintr-o stare negativă într-alta? Care sunt acele uși închise la care încă bați, irosind oportunitatea oferită de cele deja deschise pentru tine? (ușile închise = oameni, situații, proiecte). Unde simți că faci încă eforturi pentru a-ți fi ușor? 😊 De ce crezi că atragi oameni/contexte care te dezonorează din ce în ce mai mult? Care simți că e de fapt darul lor? Care sunt acum tensiunile care te împiedică să te bucuri de tine, de viață? Ce mușchi sunt încordați/tensionați în corpul tău? Dar gânduri? Dar sentimente? Cum le dai drumul? Cum le relaxezi ca să te relaxezi? Care sunt acele activități/acei oameni care te relaxează, te bucură, te împlinesc, pur și simplu? Cine/ce te împiedică să îi alegi? Ce te face să “te încordezi/tensionezi” în situații/oameni nepotriviți ție? Cum sunt oamenii lângă care te simți inadecvat? Care sunt contextele în care te simți insuficient? Ce îți spun ele de fapt? De unde îți vine tendința de a te critica peste măsură? Așadar, cine te critică, de fapt? Ce așteptări dinafară mai ai încă de satisfăcut? Pe cine satisfaci, nemulțumindu-te pe tine? De ce o faci? Ești suficient cât să meriți ușor și bun, bine?! Ce faci azi pentru a-ți încânta inima? Ce te face să te simți copil, și în același timp realizat, integru, matur? Ce anume te definește pe tine ca fiind un om remarcabil? Câtă rezistență ai în fața valorii tale, propriei tale măreții? Căror activități, proiecte, oameni te-ai abandona întru totul pentru a te bucura și a te exprima cât mai autentic? În ce anume iubești să te investești pentru a da sens cu adevărat vieții tale? Care sunt acei oameni care te inspiră? Care sunt abilitățile lor pe care le percepi tu? Ce îți spun ei de fapt, despre tine? Cum te simți când realizezi ceea ce părea imposibil pentru ceilalți? Ce anume nu poți vedea din semnele pe care ți le dă viața, ghidându-te către calea ta plină de sens?
Cuvinte declanșatoare de revelații:
– ∞ tensiuni, indiferență, atașament, așteptare, dezamăgire, risipire, aroganță, împotrivire, rezistență, condiționare, limitare, constrângere, imitare, critică, insuficiență, nepotrivire, disconfort, reproș, renunțare, efort, compromis, epuizare
+ ∞ bucurie, entuziasm, claritate, implicare, inovație, renaștere, abilitate, perseverență, smerenie, inspirație, fler, neprevăzut, uimire, armonie, ciclicitate, performanță, potrivire, compatibilitate, recunoștință, asumare, susținere, laudă, lejeritate, eliberare, detașare
Afirmații:
Eu sunt unică, autentică, genială. Încrederea în mine este egală cu iubirea de sine. Mă onorez cu recunoștință pentru toate experiențele de până acum. Natura mă inspiră de fiecare dată prin răbdarea, frumusețea și simplitatea ei. Mă implic cu entuziasm în oameni și proiecte care îmi fac inima să cânte de bucurie. Mă simt plină de zâmbet și viață printre oamenii asemeni mie. Oamenii și situațiile potrivite mie mă energizează fantastic. Creativitatea mea țâșnește din bucurie și recunoștință. Mă simt omul potrivit la locul potrivit, atunci când îmi este recunoscută și primită valoarea. Renasc de fiecare dată când mă implic în ceva nou, care îmi amplifică valoarea. Lucrez cu entuziasm în proiecte și alături de oameni, care îmi respectă bucuria mea/felul meu de a fi. Dispun de tot ceea ce merit pentru a-mi desăvârși destinul. Dețin toate acele calități care îmi susțin expresivitatea unică în lume. Când percep viața prin inima mea de copil, toate provocările devin oportunități. Am deplină încredere în viață și mă deschid tuturor provocărilor, care au rolul să mă trezească. Mă recunosc a fi un om moderat, echilibrat, armonizat, sănătos. Secretul echilibrului meu este prezența Acum și Aici. Îndrumătorul meu preferat este însăși viața; asemeni unui discipol, o urmez smerită, având credința că mă va duce în împlinirea destinului meu. Starea mea pozitivă îmi conformă că tot ce este mai bun pentru mine, îmi este posibil mie. Totul stă în puterea mea: alegerea, intenția și permisiunea mea sunt aliniate. Eu sunt creatorul realității mele. Când privesc realitatea prin acceptare, realizez că eu am creat-o exact așa cum e. Credințele mele, obiceiurile formate, cât și caracterul meu sunt factori atractori de realitate. Recunoscându-mi calitatea de creator, aleg și permit să îmi re-creez gânduri, stări, obiceiuri până când ceea ce experimentez în viața mea, este exact așa cum merit. Smerenia mea își are esența în certitudinea măreției mele. Eu sunt cea mai bună variantă a mea de până acum și aleg să devin de fiecare dată mai bună, comparându-mă doar cu mine. Timpul perfect al succesului meu este Acum. Spațiul perfect al reușitei mele este Aici. Eu sunt potrivită cu senzaționalul, cu extraordinarul, cu magia, cu grația. Mă eliberez de orice formă de rezistență, care mă ține pe loc. Dau drumul tuturor atașamentelor mele, înțelegând că ele vin din îndoială de sine. Aleg și permit să mă încred total și profund în mine și în viață. Văd cu ușurință semnele vieții și le îmbrățișez cu entuziasmul unui nou început. Atrag cu ușurință oportunități potrivite mie, fiind servită de energia vieții prin sincronicități pline de binecuvântare. Sunt conștientă că oamenii și situațiile nepotrivite mie, vin în fața mea doar ca să mă îndrume către cei/cele în rezonanță cu cine sunt eu cu adevărat. Mă simt plină de inspirație când îmi onorez pe măsură. Prin fiecare respirație aleg să mă încarc pozitiv, cu pasiune și entuziasm. Forma în care iubesc să mă exprim în lume este artă pură, frumusețe autentică și unică.
Curgerea ESCU
De la stagnare la energizare / De la rigiditate la maleabilitate / De la tensiune la relaxare
Pornind de la simbolul hexagramei care reprezintă această energie 16, și contemplând denumirile străvechi ale trigramelor care o compun, mai exact trigrama superioară – Tunet, și cea inferioară – Pământ, am căutat să simt prin experiențele acestor zile, de unde îi vine numele de Entuziasm, Abilități ori Flexibilități și Măiestrie. M-am întors pe toate părțile, am recitit din noi perspective ceea ce citisem de ani, și n-am simțit nici un tunet în mine, nici un răspuns autentic. Am tot amânat exprimarea acesteia, până în clipa în care am fost oprită din programul meu, de o serie de tunete, care însoțeau ploaia ce-mi cuprinsese orașul. Privind pe fereastră, am observat într-o fracțiune de secundă o mare “descărcare electrică”, atât în mine, cât și în afara mea. Ceea ce tocmai se descărca în atmosferă, era rezultatul “încărcăturilor” din ultima vreme, rezultat al unor alternanțe cald/frig, nori/senin. Am perceput tunetul ca pe-o trecere, ca pe-o transformare treptată a unui nivel în altul superior, ca pe-o înlesnire a noului, ca pe-o eliberare întru armonizare, ca pe-o împrospătare. Mai apoi, privind uimită spectacolul pe fereastră, am stat destul cât să simt profund ceea ce tocmai îmi preda viața, prin simplitatea naturii. Odată cu încetarea tunetelor, ploaia a curs liberă, pentru ca în urma ei, să lase o pace, o prospețime verde cântată de păsări, o relaxare în materie (pământ și corpuri), un sentiment de renaștere prin eliberare, depresurizare, ușurare.
În acest moment, simt că tunetul a adus pământului O Energie 9, că a reușit să îi spargă coaja stagnării, presiunii cumulate (căldurii), că a dăruit pământului un suflu nou, care să-i inspire creșterea, trezirea, evoluția. Simt cum toate ale pământului, de la plante, munți și ființe s-au trezit într-o altă etapă din ciclul viului. Simt acum, de ce și cum Tunetul la care făceau referire acum 5000 ani, este recunoscut drept a fi cel care trezește, cel care stârnește, cel care deșteaptă, cel care scutură, cel care inițiază, acționează, mișcă, împinge, agită, scoală (continuă tu sinonimele care fac sens pentru tine). Căci asta a făcut tunetul lumii care mă înconjoară și asta simt că face și energia 16 în noi toți, în tot ceea ce este viu.
Pentru și mai mult sens, mi-am definit, conform adevărului meu (amintește-ți invitația mea de a-ți onora Adevărul tău), Tunetul ca fiind INEVITABILUL. Observând natura, am concluzionat că odată cu încărcătura atmosferei, este imperativ, așadar INEVITABIL, ca tunetul să apară pentru a înlesni descărcarea. Am privit Pământul, ca fiind eu însămi – deschisă, înțeleaptă, fertilă, creativă, blândă, devotată, receptivă. Din imaginea aceasta, m-am reconfigurat, lăsându-mă “frământată” suficient de profunzimea acestei energii, observând experiențele, discuțiile survenite pe parcursul acesteia. Le-am conferit acestora rolul de “dospire”, fiind conștientă că, pe măsura credinței și capacității mele de abandon din încredere, sunt servită prin sincronicități de energia vieții (care mi se dăruiește prin oameni, contexte, situații. După suficientă frământare și dospire, sunt gata azi să exprim autentic către tine, către Viață, arta – frumoasă și simplă – a geniului meu autentic, unic!
Așadar, esența acestei energii stă în următoarea frază: “Aleg să mă deschid inevitabilului, permițând prin receptivitate să simt cum toate fac sens pe Calea împlinirii mele.”
Realizez că inevitabilul este rezultatul celor create de mine până acum, că el este de fapt un mare dar de la viață. El are rolul de a energiza acele aspecte stagnate din mine, de a conferi prin mișcare, maleabilitate rigidizărilor credințelor, obiceiurilor mele limitative, dar și de a relaxa tot ceea ce am încordat în ființa mea, de-a lungul existenței mele. Imaginează-ți acum câte sunt blocate în tine, câte daruri senzaționale ai ignorat ori tratat cu superficialitate, până într-acolo încât ai uitat de existența lor (și a ta), stagnându-le curgerea, și blocându-ți astfel expresivitatea, ușurința și grația unicității tale. Când am privit în mine prin perspectiva aceasta, din pământurile mele interioare, au izbucnit ape la suprafața conștieței mele. Așa cum te-am obișnuit, folosesc adesea metafore-simbol, tocmai pentru a declanșa activarea creierului tău visceral, care depășește capacitatea celui cerebral, integrându-și-l, în cele din urmă și pe acesta. Apele la care fac referire mai sus, sunt simbolul îndestulării, ori fertilizării, dacă vrei. Amintește-ți, că bătrânii noștri, ne-au lăsat vorbă, că pe timp de ploaie, e potrivit să de dedici evaluării și amplificării rodului bun, recomandarea lor fiind transmisă prin readaptare “E timp numa’ bun să faci dragoste ori să numeri banii”. Nu degeaba ne învață natura de mii și mii de ani, că tunetul este însoțit în permanență de ape / de ploi, care au rolul să poarte în curgerea lor ascultătoare de viață, până în miezul pământului, energia transmutată prin intermediul tunetelor și fulgerelor.
Acum, vizualizează cu mine imaginea aceasta, pentru o și mai bună integrare a acestei mari taine. Pământul cumulează în interiorul său căldura pentru vremea rece a iernii, iar odată cu primăvara, pe măsură ce temperaturile se modifică încet, se creează o încărcătură atmosferică, care produce INEVITABILUL – atrage apariția ploilor, însoțite de descărcări electrice, cunoscute de noi sub forma tunetelor și fulgerelor. Așa cum tunetele au efect asupra aerului, depresurizându-l, relaxându-l, rarefiindu-l, la fel și apa, are efect asupra pământului. Când privești simplitatea naturii, prin cele 4 elemente primordiale ale vieții (foc, apă, pământ și aer), capeți claritate până în profunzimea ADN-ului uman, format din aceleași 4 elemente (pe care le numim ACGT). Ploile acestea, apa lor purtătoare de informații, udă pământul însetat, stagnat, care își va fi epuizat resursele de până acum, de la primul ghiocel până la verdele crud al vegetației sale, și îi aduce un suflu nou, dăruit prin inițiativa tunetelor (descărcărilor electrice). Suflul acesta nou este împrospătarea perspectivei către care se îndreaptă natura: hrănirea următorului nivel – RODUL BUN! Mai mult, odată ajunsă în pământ, apa nu doar oprește setea vegetației, ci și pe a faunei și oamenilor, unindu-se cu apele informate în trecut, le actualizează pe acestea cu noi informații, oferindu-se prin izvoare, fântânilor, mărilor și oceanelor lumii. Dintr-odată, grație inițiativei unor descărcări electrice, întreg pământul este informat prin mișcare ciclică, de schimbare, transformându-se împreună cu toți cei pe care îi conține în afara și înăuntrul său.
Acum, hai să privim în noi înșine, urmând exemplul de mai sus, pentru a observa simplitatea uneia dintre marile taine a vieții – “Precum pretutindeni, așa și în noi, precum în Cer, așa și pe Pământ”. Eu, Pământul, cumulez în interiorul meu, pe parcursul unor cicluri de viață, abilități, capacități unice, exprimări și manifestări autentice. Toate acestea ies la suprafață fie prin intermediul experiențelor “reci” – propriilor mele suferințe, insuficiențe, superficialități, ignoranțe, uitări, răni, traume, abuzuri etc. Prezența atașamentelor, victimizărilor, rezistențelor, fricilor ori așteptărilor mele survenite în urma experiențelor au creat înăuntrul meu o asemenea “încărcătură”, încât atrag întru serviciul meu INEVITABILUL – descărcarea electrică. Acest inevitabil poate veni în viața mea sub forma unor acțiuni, reacții, evenimente, care au unicul scop de a mă șoca ori trezi prin “tunetele” lor, în ideea de a da o cu totul altă formă vieții mele. De cele mai multe ori, oamenii ori situațiile-tunet, au apărut în viața mea prin provocări care mi-au modificat cursul într-atât, încât, iată-mă azi, Acum și Aici, fiind cine iubesc să fiu. Inevitabilul acesta mi-a devenit oportunitate prin darurile provocărilor sale! Privind înapoi văd cu adevărat succesul survenit în urma provocărilor pe care le-am atras în viața mea. “Ploile” care au însoțit oamenii și situațiile – tunet, îmi sunt conștientizările. Acestea au mers de fiecare dată în adâncurile mele, udând visuri, abilități, credințe, stări secate de uitare, de superficialitate, de negare , de indiferență. Conștientizările mele au adus și continuă să aducă, O energie 9 care îmi re-amprentează de fiecare dată informațiile/energie care dau formă vehiculului-trup care îmi poartă în experiențe sufletul, aici și acum. Ploile – conștientizările mele sunt rezultatul Inevitabilului servit de viață prin Sincronicități. Ploile – conștientizările mele îmi evidențiază resursele nemărginite de care dispun prin aspectul meu de creator de realitate, și în același timp mă înnoiesc și mă invită la inițiative și acțiuni demne de transformarea petrecută în mine, prin intermediul lor. Conștientizările mele îmi schimbă perspectivele și mă susțin să exprim în lume RODUL BUN care EU SUNT dintotdeauna. Pe măsură ce îmi dau voie să re-devin rod bun mie însămi, conștientizările mele servesc lumii întregi, curgând asemeni apei, către toți și toate, participând activ la rodirea lumii întregi, prin O Viață 9.
Acum că am cuprins împreună sensul simbolurilor străvechi, putem simplifica această înțelepciune, întru înțelegerea și aplicarea lor în viața de zi cu zi. Pentru că de-abia după ce ai cuprins esența, poți dilua la nesfârșit informația, astfel încât ea să fie integrată pe toate planurile și la toate nivelurile.
Te invit, să ne îndreptăm atenția pe viețile noastre și să privim prezenți, conștienți, centrați la ceea ce s-a produs INEVITABIL în viețile noastre până acum. În momentul în care m-am plantat prin intenție sufletul în dimensiunea acestui Pământ, a fost INEVITABILĂ uitarea celorlalte “plantări”. Odată cu venire la trup, prin pântecul celei care m-a purtat aici, a fost INEVITABILĂ condiționarea câmpului colectiv. Am inspirat prima oară într-un câmp limitat de frică, de îndoială, de stagnare, de control, de furie ori nemerituozitate, de sărăcie și irosire. INEVITABILE au fost și abuzurile și traumele și nereușitele. E mai ușor să privesc în urmă și să observ rolul impecabil pe care toate acestea le-au avut și le au în șlefuirea sinelui meu. INEVITABILE au fost trădările și respingerile. INEVITABILE au fost insuficiențele, îndoiala de sine, superficialitatea, victimizarea, atașamentele. INEVITABILE au fost rănile, nereușitele, pierderile, despărțirile. Pentru că iată, INEVITABIL a fost întunericul pentru a mă bucura inocentă, uimită, entuziastă de descoperirea LUMINII care EU SUNT, dintotdeauna. Aici stă secretul smereniei mele, plecăciunii mele pline de recunoștință în fața măreției mele, în fața lui cine sunt eu cu adevărat. Pentru că iată-mă, mi-am șlefuit măreția, amplificându-mi lumina, trecând prin focul suferințelor de tot felul, întunericului și fricii provenită din respingerea acestuia. Azi, în urma INEVITABILULUI experimentat în miriade de forme, nu îmi mai este frică de întuneric. Azi, mă deschid lui și îl primesc conștientă, ca venind din Iubirea Întregului pentru mine. Azi, întunericul devine un instrument al luminii, care o însoțește pe aceasta, servind-o. Căci azi am realizat că și el este parte din viață, că și el servește perfecțiunii ei, că și el își are rostul în materializarea Iubirii în formă. Integrându-l, îi permit să mă servească, așa cum noaptea servește zilei, așa cum umbra servește luminii, armonizând, păstrând totul în echilibru.
Simt azi cum întunericul/provocarea/inevitabilul mi-au servit evoluția, cum m-au scos de fiecare dată din râncezeală, din zona limitată de confort, din stagnare, din indiferență, din suprafață, îndrumându-mă până și prin propriile mele rezistențe, care nu puteau fi dărâmate decât prin suferință. Azi, nici măcar întunericul nu mai e de vină, nici frica, nici furia. Azi, vinovăția a dispărut din planul meu de conștiență. Și odată cu ea, separarea. Azi, integrez totul, onorând cu recunoștință dreptatea vieții, ciclicitatea perfecțiunii ei.
Azi, simt și înțeleg, că deschizându-mă și acceptând prin abandon total în fața măreției vieții, pot săvârși minuni. Simt și înțeleg că pot crea orice aleg conștientă să o fac. Din principiul cel mai înalt al încrederii în viață, sunt conștientă, că împreună cu sufletul meu, Dumnezeu-Viața, au plantat în sămânța primordială, din care am crescut, toate acele daruri, abilități, capacități de a fi eu însămi lumii, prin AUTENTICITATE și UNICITATE, rodul bun. Dispun de toate aspectele necesare împlinirii, realizării, și mai mult, prin susținerea vieții exprimată de sincronicități, sunt servită în fiecare moment prin oameni, contexte, situații, semne pentru a păși cu bucurie, ușurință și grație Calea Măiestriei mele.
Când pe alocuri, voi ieși din prezență, alunecând în iluziile uitării vechiul câmp morfogenetic, voi fi trezită de “tunetele” INEVITABILULUI, și din nou îmi voi relua cursul desăvârșirii mele, dându-mi voie din nou să curg odată cu Viața, prin Iubirea ei care mă sincronizează armonios cu TOT.
Asemeni atomilor și moleculelor pe care aceștia le formează, dar și planetelor, galaxiilor și universurilor, aleg să îmi păstrez și eu nucleul încărcat pozitiv cu intenția de a mă bucura de creație și de a mă exprima prin creativitate, transformându-mă permanent în Evoluție, în Iubire. Acest nucleu încărcat pozitiv este sufletul meu și intențiile ce rezidă din el. Starea mea de conștiință se modifică permanent, pe măsura conștientizărilor mele survenite în urma experiențelor servite în dualitatea aceasta de Întuneric/Lumină. Aleg să percep viața printr-o atitudine pozitivă, re-amintindu-mi iar și iar, că rezistențele mele vor atrage Inevitabilul – Schimbarea! Îmi este clar acum că diminuând lupta rezistențelor mele, mă voi bucura de pace, iar Calea devenirii mele va deveni ușoară, asemeni curgerii unui râu, asemeni energiei, asemeni Vieții. este clar azi că abandonându-mă Inevitabilului, întotdeauna voi ajunge acolo unde merit, acolo unde mi-am scris prin Intenția sufletului meu, destinația.
Iar dacă prin experiențe, încă mă mai trezesc că bat la porți închise (oameni, situații, contexte nepotrivite mie), îmi voi reaminti că până și aceștia fac sens îndrumării mele spre Casă, spre Împlinire. Îmi este clar că nici o clipă nu e de irosit, că nici un cuvânt, nici o acțiune ori eveniment, nici o întâlnire, lacrimă sau hohot de râs ori plâns nu îmi irosesc trăirea, ci dimpotrivă, o amplifică, întru devenirea măiestriei mele. Aleg să văd cu claritate, prin simplitatea Adevărului meu, SENSUL tuturor ce vin spre mine. Aleg să observ prin puritatea inimii mele de copil profunzimea celor care vin în fața mea să îmi servească devenirea. Pentru că azi, de azi, eu nu mai sunt irosită, nu mai irosesc pe nimeni și nimic. Pentru că azi, de azi, eu nu mă mai percep indiferentă, superficială, fără sens, nimeni și nimic din afara mea nu mai este astfel. TOT CEEA CE ESTE sunt sensuri ale marelui SENS – devenirea și amplificarea devenirii, măiestria și amplificarea măiestriei, desăvârșirea și amplificarea desăvârșirii, evoluția și amplificarea acesteia, îndumnezeirea și întoarcerea ÎNTR-UNUL!