“Să-ți dai voie să cutreieri liber prin experiențele vieții tale pentru a aduna comorile survenite în urma propriilor explorări emoționale și mentale, reprezintă cea mai prosperă creștere/evoluție a sufletului tău. Zbori liber, cutezătorule și arată-ne nemărginirea ființei!”

Claudia Escu

Yi King – Progres

Human Design: POARTA 35 – PROGRES – POARTA SCHIMBĂRII – creând canalul energetic al Tranziției, cu Poarta 36 – POARTA CRIZEI

Cheile Genelor – Cheia 35 – Foame / Aventură / Nemărginire – Aici se prezintă perechea sa – Cheia 5 – Nerăbdare / Răbdare / Atemporalitate

ESCU – PORTALUL 35 – De la rană la hrană / De la foame la poftă / De la limitare la nelimitare / De la stagnare la mișcare

Înțelepciunea străveche a YI Ching-ului exprimă acest tipar energetic prin hexagrama formată din două trigrame: cea inferioară Pământul (cel care receptează) și trigrama superioară Focul (cel care urcă). Aducerea împreună a acestor două trigrame, arată felul în care acestea se împuternicesc una pe cealaltă sau se provoacă reciproc. Esența energiei o reprezintă naturalețea puterii interioare exprimate prin tărie de caracter, percepută sub forma virtuților de tot felul. Ea arată calea de la foamea provenită din insuficiența ori neîmplinirea trecutului  la pofta de împlinire prin trăirea experiențelor demne de omul trezit.

Mesajul acestei hexagrame este cifrat prin următoarele: “Pe măsură ce Soarele urcă pe bolta cerească, el revarsă tot mai mult din puritatea luminii sale. Asemănător, adevărata natură a omului este bună la origine, dar se întunecă prin unirea cu elementul terestru, și trebuie să fie curățită spre a străluci iar cu limpezimea dintru început.” – YI KING – Cartea transformărilor

Fraze de contemplat: “Să faci să strălucească firea ta luminoasă!“

Înțelepciunea Human Design-ului, receptată/percepută de Ra Uru Hu prin intermediul clarviziunilor sale din interacțiunea cu Vocea, și continuată de elevii săi, prezintă Poarta 35 ca fiind Poarta Progresului ori Poarta Schimbării,  situată în Centrul Gât (Expresivității), și creând canalul energetic al Tranziției, cu Poarta 36 – Poarta Crizei, situată în Centrul Sacral.

Centrul Gât reprezintă forma, expresia, acțiunea și transformarea cuvântului în materie. Prin el, exprimăm cine/ce/cât suntem și ce/cum/cât alegem să contribuim vieții. Prin intermediul acestuia îți manifești energia, fie că alegi să o exprimi, fie că alegi să o concretizezi prin acțiuni. Prin intermediul porților active din Centrul Gât, fiecare își exprimă vocea unică prin care împărtășește, împuternicește și susține viața, viul.

Energia Schimbării exprimată prin Poarta 35 este una experiențială și vorbește despre maturizare, până într-acolo unde înțelepciunea cumulată poate sfătui pe oricine. Secretul expresivității ei este experiența. Căutând în permanență schimbarea, cel ce dispune de această poartă 35, activă, simte potențialul acesteia, dar și modurile sale de manifestare, explorând orice este posibil, împingând granițele celor experimentate până la el.

Aflat în permanență, în căutarea comorilor aflate dincolo de orizonturile cunoscute până la el, cel ce se exprimă prin această poartă, simte înăuntrul său o nestăvilire a propriilor curiozități și dorințe. Este, parcă, împins de o foame de exprimări, manifestări, experiențe, care nu poate fi oprită. De cele mai multe ori, această foame îl exprimă prin alternanțe de nerăbdare, plictiseală, așteptări, presiuni, furii, neliniște, entuziasm, exagerare. Pentru un astfel de om, să îl ții limitat, blocat, stagnat, condiționat, închis, înseamnă să-l dezechilibrezi într-atât până la boală, chiar moarte (mentală, emoțională, fizică).

Fiind, în esență, un explorator al Conștiinței umane, prin experiențe, el acționează și se exprimă în lume prin cea mai pură formă de Libertate. Libertatea aceasta, împreună cu îndrăzneala sa de “a face primul pas pe lună”, aduce întregii lumi, evoluția, tocmai prin împărtășirea înțelepciunii cumulate de el, în urma experiențelor sale.

Cel ce se exprimă printr-o poartă 35 activă, este un deschizător de drumuri. Simțind în permanență că e împins în experiențe prin setea ori foamea de explorare a libertății sale expansive, deține cheia năzuinței omului de a evolua, de a dărâma vechiul, construind permanent noutatea. Pentru el, ACUM e timpul perfect pentru NOU! Acesta este genul de om care nu regretă decât ceea ce nu a făcut în viață.

Atunci când conferă suficientă atenție urmărilor survenite în urma pornirilor sale aventuroase, când ia seama consecințelor, dintr-o stare de prezență, luându-și timp să analizeze cu răbdare ceea ce i se deschide în față, poate face diferența dintre ceea ce îi face sufletul să crească și tendințele sale egotice, care pun atenția pe material.

Nefiind interesat de banalitățile deja gustate prin experiențe, de cei de până la el, va îndrăzni să deguste prin propriile procese, extraordinarul, nelimitarea, nemărginirea ființei. În felul acesta, propria sa înfometare de a trăi din plin, va lăsa lumii înțelepciunea poveștilor și împărtășirilor sale, îmbogățind-o peste măsură, și, paradoxal, nereușind să îi stăvilească nicicând aceeași foame de nou, pe care o va fi trăit și el.

Pentru cel cu o poarta 35 activă, orice criză survenită în viață, prin intermediul provocărilor, va fi o catapultare ori o trambulină către potențialul său înalt, atins prin schimbări multiple, prin mutații care îi vor servi desăvârșirea.

ESCU – De la rană la hrană / De la foame la poftă / De la limitare la nelimitare / De la stagnare la mișcare

Din respect pentru capacitățile tale de creator unic, simt să îți ofer câteva cuvinte cheie și întrebări de conștientizare, care au rolul de a te racorda la energia acestui Portal 35.

Am convingerea că revelațiile tale personale sunt de o  valoare inestimabilă, conform percepțiilor tale unice, și că ele te vor purta către sensuri profunde, așa cum ale mele au făcut-o pentru mine.

Motivul pentru care împărtășesc cu tine perspectiva mea, susține diferențierea unicității noastre, și în același timp, se așază ofrandă Vieții, permițând libertatea și timpul perfect al fiecăruia de a cerceta propriul său Adevăr, prin propriile sale percepții.

Ce bine că suntem diferiți! Și complementari, în Întreg, în Iubire!

“Când întrebarea îți apare în cale, sufletul tău are deja răspunsul” – Escu

Ce simți că e de schimbat în viața ta? Care crezi că sunt limitele orizontului tău? Cum te simți când ceva nou apare în viața ta? Care sunt acele dorințe de înnoire ori schimbare care îți provoacă entuziasm? Ce visezi să faci și nu ai făcut vreodată? Care sunt acei oameni ori acele situații care îți limitează libertatea? Cum sunt ei? Cum acționează asupra ta? Cine le permite și cum, să o facă? Care sunt acele contexte din viața ta în care te simți îngrădit? Cum și prin cine îți limitezi libertatea? Ce stare ai când ești condiționat? Îți place să calci pe urmele altora? Ce iubești să fii ori să faci când ești liber? Ce eforturi faci să mulțumești ori să satisfaci “foamea” altora? Ce eforturi faci pentru a mai demonstra ceva cuiva? Cine și ce e prioritar în viața ta? Care e din perspectiva ta diferența dintre forță și putere? Ce simți la afirmația “Fundația vieții mele sunt EU și așa cum sunt eu, devin toate experiențele mele.”? Ce ți s-a spus că nu se poate, că nu e bine și te-ai limitat să trăiești? Cum te-ai simțit când neascultând de ceilalți ai trăit ori ai ales ce ai simțit tu? Ce părere ai despre următoarea afirmație: “Omul cu adevărat liber e cel ce se cunoaște pe sine în fiecare experiență”? ce credințe limitative ai transformat prin propriile tale conștientizări? Părerea ta despre tine ori viața ta, contează mai mult decât a celorlalți? Pentru ce tipuri de schimbare îți ești recunoscător ție? În ce situații ori relații te simți blocat? Ce ai alege să schimbi în tine pentru a schimba în ele? Ce schimbare alegi să faci acum pentru a simți că azi ești o variantă îmbunătățită a celui care vei fi fost ieri? Ce fel de clarificări ți-au adus în ultima vreme provocările din relații? Faci eforturi pentru a fi pe placul altora? Ce vine de la sine din tine, (să fii ori să faci ori să ai) atunci când ai timpul și resursele necesare la dispoziție? Care sunt acele calități unice ale tale prin care poți ilumina lumea? Consideri că ești genul de persoană răbdătoare? Câtă încredere ai în tine și în ceea ce te face să te investești în diferite contexte de viață? Consideri răbdarea ta ca fiind una pesimistă sau optimistă? Cum te-ai descrie din perspectiva răbdării? Faci eforturi de a crește în plan material, ignorând pe cel spiritual? Ce te împlinește azi în viața ta? Care sunt acele realizări care îți confirmă pofta de a trăi? Dacă în raporturile în care ne simțim satisfăcuți și împliniți, considerăm că suntem cu adevărat hrăniți, cum poți identifica rănile tale și a celor implicați, care se exprimă prin insatisfacție și neîmplinire? Cum te simți după o zi în care ai alergat să bifezi “a to do list” fără să te hrănești cu un timp pentru tine? Știi ceea ce vrei azi, anul acesta, de la viață? Încotro te îndrepți cu alergătura ta?

Cuvinte declanșatoare de revelații:

– ∞ neliniște, nerăbdare, plictiseală, neatenție, așteptare, risc, limitare, condiționare, tânjire, neasumare, banalitate, imaturitate, dorință, fantezie, neîmplinire, durere, insuficiență, lipsă, forță, îngrijorare, îndoială

+ ∞ centrare, oglindire, curgere, curaj, tărie de caracter, putere, înțelepciune, evoluție, prezență, naturalețe, virtute, succes, inovație, explorare, încredere, siguranță, deschizător de drumuri, lider, diplomație

Afirmații:

Eu sunt cel ce alege și permite ceea ce vreau să trăiesc. Îmi asum responsabilitatea libertății mele. Eu sunt responsabil de alegerile mele. Tot ceea ce atrag să vină spre mine îmi servește libertatea de a fi eu însămi. Ceea ce pare că mă limitează, de fapt îmi hrănește nelimitarea. Eu sunt omul succesului. Dispun de toate calitățile necesare să reușesc. Puterea mea interioară s-a călit de-a lungul experiențelor mele. Iubesc să trăiesc din plin. Prefer să regret ce nu am trăit decât să regret ce am trăit. Eu sunt conștientă de puterea mea. Forța mă consumă, puterea mă hrănește. Nu am nimic de demonstrat nimănui. Eu mă compar doar cu mine. Iubesc schimbarea pentru că de fiecare dată aduce noutate în viața mea. ACUM e timpul perfect să trăiesc. Îmi ofer timp de calitate cu mine și stabilesc cu prioritate ceea ce mă satisface. Împlinirea mea satisface pe oricine, oriunde, oricând. Tot ceea ce fac din iubire, bucurându-mă de cine sunt eu, are rezultate extraordinare. Stă în puterea mea să aleg ceea ce merit. Fundația vieții mele sunt EU și așa cum sunt eu, devin toate experiențele mele. Când sunt prezentă, curg cu ușurință prin viață, realizând că tot ceea ce văd ori mi se întâmplă îmi oglindește ceea ce este înăuntrul meu. Tăria mea de caracter se exprimă prin curajul cu care mă investesc în experiențe noi întru propria evoluție. Aleg azi să mă dedic pasiunilor mele, să mă bucur, să mă împlinesc. Puterea mea interioară susține schimbarea către O Viață 9. Stă în natura mea să trăiesc succesul, acesta fiind o altă fațetă a împlinirii mele. Eu sunt suficientă și trăiesc împlinită. Aleg să îmi explorez echilibrat limitele, pentru a întrupa esența nelimitării. Pot tot ceea ce vreau să pot. Eu sunt un deschizător de drumuri prin viziunea libertății mele. Eu sunt cea mai bună variantă a mea. Satisfacția și suficiența mea sunt filtrul prin care aleg oamenii și experiențele demne de mine. Mă eliberez de orice încercare, fiind conștientă că reușesc în tot ceea ce întreprind. Prioritatea în viața mea sunt eu deoarece împlinirea mea aduce împlinirii întregii lumi. Prin cine iubesc să fiu ori să fac depășesc limitele ordinarului, exprimând lumii întregi unicitatea extraordinarului. Eu sunt suficientă iar asta îmi ocupă tot timpul. Starea mea de a fi suficientă o exprim constant prin încrederea și răbdarea pe care mi le dăruiesc mie însămi și lumii întregi, prin prezență, în fiecare context al vieții mele. Eu merit din plin experiențe noi prin care să mă exprim drept cine sunt cu adevărat.

Curgerea ESCU

De la rană la hrană / De la foame la poftă / De la limitare la nelimitare / De la stagnare la mișcare

Totul pleacă din fundație, din rădăcină, din esență, din nucleu, iar din perspectiva mea acestea sunt reprezentate de starea mea de prezență, de conștiență, formată din credințele mele despre cine sunt eu, cum sunt eu, ce merit eu, ce aleg eu, care e adevărul meu. Îmi dau seama că atunci când ceva este șubred în fundația credințelor mele, provocările pe care sufletul meu le așază în fața mea sunt de fapt oportunități, prin intermediul cărora eu îmi pot consolida, iar și iar, esența, nucleul Eu sunt. De aceea, conștientizând și schimbându-mă permanent, eu sunt azi o variantă îmbunătățită a celei care voi fi fost ieri.

Energia 35 îmi vorbește despre modul în care pot păși conștientă trepte evolutive către iluminare. În viziunea adevărului meu (te invit de fiecare dată să îl identifici pe al tău), cu toții pornim dintr-un stadiu profund de limitare, condiționare, încă din copilăria mică, pe parcursul căreia, nu dispunem de discernământ. Ajungem să fim într-atât de reținuți în a fi noi înșine, negându-ne adevărul în schimbul etichetelor exterioare, care încep să ruleze drept automatisme, la nivelul sistemului nostru de credințe, pentru ca mai apoi să ne rușinăm de “insuficiențele” noastre, de lipsa de forță necesară de a-i mulțumi ori împlini pe ceilalți. Evident, că în urma acestora, ajungem să ne respingem și mai mult pe noi înșine, să ne simțim vinovați, separându-ne într-un final, de esența lui cine suntem noi.

Pașii la care fac referire aici și acum, spuneam că pleacă din limitarea condiționărilor care ne trec prin toate rănile exprimate mai sus, și care ne conduc la un singur rezultat – nemulțumire, insatisfacție, neîmplinire. Și cu toată frustrarea ori amărăciunea, pe care acestea ni le servesc, îți spun cu blândețe, că tot ceea ce ni se întâmplă în viață, fie că percepem ca fiind bun sau mai puțin bun, este extrem de folositor și de important. Iată cum ne împinge neîmplinirea în starea de “M-am săturat!”, care la rândul ei devine pod între încărcătura propriilor suferințe și ușurința eliberării de ele. Căci din neîmplinire, printr-un proces de de-condiționare ori conștientizare, cum iubesc să îl numesc, ajungi să pășești în frecvențe din ce în ce mai înalte. Astfel, plecând din condiționare, limitare, insatisfacție, revoltă, ajungem în posibilitate, potențial,  prezență, satisfacție, împlinire, realizare, iluminare.

Sămânța măreției tale conține deja totul. Și dacă stă în natura ta să devii un stejar falnic, secretul e să te încrezi în informația pe care o deții deja din stadiul tău de ghindă. Fiind natura ta, chiar și atunci când ești doar un mic copăcel, prin tine curge năzuința de a fi stejarul. Această năzuință, se poate transforma, prin lipsă de credință ori prin uitarea propriei naturi, într-o zbatere ori foame disperată, provenită din nemulțumirea de a fi cât/cine ești acum, aici.

De multe ori confundăm nerăbdarea cu frustrarea de a fi insuficient. Pentru că nu am fost îndrumați să privim realitatea din perspectiva viziunii unui vultur, ne zbatem din nerăbdarea viziunii unei furnici. Comparând viziunile, putem observa sensul integrării mai multor aspecte care țin de desfășurarea evenimentelor. Secretul acestei năzuințe stă în încredere spuneam, însă o altă definiție a încrederii în Viață, este răbdarea. Și nu poți avea răbdare să te îndumnezeiești?! Să te realizezi?! Să devii Maestru?! Nu poți alege să te “hrănești” în timp ce îți aștepți devenirea?! Nu poți alege să te dăruiești ție însăți prin experiențele tale?! Paradoxul, aici, e că nu-i nimic de așteptat. Experiențele și ființarea prin acestea, curg în Aici și Acum. Să aștepți ca Iubirea ori Măreția Spiritului să se întrupeze, să capete formă?! Asta se întâmplă oricum, mereu, din eternitate!

Și dacă imaginea I Ching-ului pentru această energie este Răsăritul de Soare, imaginează-ți că din întunericul Pământului – insatisfacția ori neîmplinirea, se înalță natural Lumina unui nou început – împlinirea. E ordinea perfecțiunii divine a Vieții! Cireșul meu are timpul perfect să se împlinească, copilul care a venit prin mine, are suficient timp să crească, visul meu are timpul său să se realizeze, la fel cum magnoliul meu, în mod natural, are să înflorească. Când îți dai voie să te simți conectat cu această incomensurabilă și naturală țesătură a Vieții, năzuința și foamea, așteptarea și timpul se topesc în trăire plină de recunoștință, de bucurie și de iubire.

Chiar dacă alergăm nebuni după Realizare, Succes, Împlinire, Iluminare, acestea sunt întotdeauna în noi, Aici și Acum; ele sunt tipărite în structura nucleului ori sufletului fiecăruia dintre noi. Ceea ce ne împinge spre “foame”, este limitarea inconștientă, iar cauza ascunsă a acestei înfometări, este să te rănești prin așteptări ignorând merituozitatea de a te hrăni prin a te dedica ție însăți (a te bucura de viață, prin experiențe noi, de tot felul), prin a-ți da voie să îți guști nelimitarea din libertatea și suveranitatea primordiale ființei tale, care te însoțesc în permanență din nemulțumire către Realizare.

Conștiința care Eu Sunt este purtată într-un vehicul energetic – corp, și este servită în experiențe, de energie – corpuri, materie în interacțiune, unele cu altele. Conștiința pură care Eu Sunt, este într-o continuă expansiune. Atunci când la nivel energetic (emoțional, mental, fizic) întâlnesc un blocaj, realizez că e nevoie doar de o schimbare în conștiință. Conștiința care Eu Sunt înlesnește evoluția prin intermediul acestor mutații transformatoare ale energiei. De fiecare dată când permit energiei să îmi servească Conștiința (pe mine conștient, prezent, realizat, maestru), nu fac altceva decât să curg cu Viața. Nu mă limitez ori blochez ori stagnez în îndoială, anxietate, frică, lipsă de sens, nerăbdare, fantezie ori dorință. Ci le observ și aleg să schimb. Realizez că totul stă în puterea intenției mele, alegerii mele suverane – Conștiința.

Accept că tot ceea ce se întâmplă acum e întru binele cel mai înalt al meu și al tuturor, fiind conștientă că nu există destin ori realizare individuală, că totul este interconectat. Și atunci aleg să privesc dintr-o perspectivă 9, întrebându-mă în circumstanțe diverse, prin filtrul acestora: “Ce aport îmi aduce această provocare? Cum mă servește ea? Ce daruri poartă către mine? Cum pot umple prin ea golul din mine? Cum să mă dedic mie, astfel încât să îmi dau voie să curg cu ușurința naturaleței, alipindu-mă ciclicității vieții, ritmului ei perfect? Tot ceea ce pare limitare în realitatea mea, vine să stârnească prin provocarea ori stimularea puterii mele interioare, tocmai acceptarea ființei nelimitate care eu sunt.

Atunci când consum forță, când împing, când fac eforturi, când pun presiune, pe mine ori pe ceilalți, mă irosesc. Cum fac asta?! Ies din naturalețea interconectării cu toate, barez propria-mi curgere, dar și pe a altora, atrăgând către mine rezistențe, forțe egale sau mai mari decât cea investită de mine. Ajung astfel, să opun rezistență vieții, să mă epuizez, să îmi uit sensul, stingându-mi lumina conștiinței și blocându-mă în întunericul superficialității, ignoranței, fricii, uitării de sine.

Când, însă, mă așez, în centrul puterii mele interioare, înfigându-mi adânc credințele, prin pozitivism, în încrederea în perfecțiunea Vieții, îmi dau voie să fiu hrănită/servită de energia vieții, care mă evoluează constant, prin tot ce aduce spre mine. Secretul stă în încredere, în răbdare! Prin acestea eu doar mă dedic mie, îmi dau voie, pur și simplu, să fiu, mă bucur de existență, mă iubesc, iubind existența, viul, natura din care fac parte.

Din nucleul puterii mele – din prezență, conștiență – pot afirma în orice situație: “Eu sunt suficientă pentru a gestiona realitatea aceasta în cel mai potrivit și pozitiv mod cu putință. Îmi este scris să reușesc, îmi sunt scrise Realizarea, Împlinirea. Totul este scris și permis de sufletul meu, ca atare îmi este dat să cresc prin toate acestea.”

Puterea mea provine din natura mea. Nucleul meu deține deja informațiile Realizării mele. Fără să mă pun în calea vieții, a lui Dumnezeu-Viață, curg pe Calea Iluminării mele fără să mă compar cu orice ori oricine altcineva. Tot ceea ce vine din mine sub formă de așteptare, nerăbdare, neîncredere, limitare, foame, rană vine să îmi servească evoluția, deșteptarea, creșterea. Accept că există tot ceea ce este, neseparat de mine. Acest lucru îmi servește o viziune integrativă a Vieții, care indiferent de percepția stării mele de conștiență, mă hrănește, mă crește.

Puterea mea radiază fără efort și crește exponențial. Forța mă extenuează și mă irosește în lupte, în demonstrații, în simulări, atrăgând rezistențe. Puterea îmi cere să mă depășesc pe mine, împlinindu-mă, nu pe ceilalți. Ea îmi menține atenția centrată înăuntru, și tot ea, îmi permite să aduc în mine pe oricine și orice apare în Calea mea. Aici ia naștere una dintre cele mai mari virtuți ale omului – inutilitatea judecării de sine și semeni. Încrederea în Viață mă duce la mine, iar acest lucru, mă duce într-o acceptare profundă a tuturor lucrurilor, oamenilor și situațiilor, prin care mă experimentez, mă trăiesc.

Așa cum sunt conștientă de ghindă, ca fiind potențialul pădurii de stejari, tot așa sunt conștientă de mine și de oricine altcineva. De aceea, iubesc să văd lumina în oameni, chiar și atunci când, aceștia se limitează din frica de întuneric, nerealizând că, de fapt, ei doar țin ochii închiși. De multe ori, văzându-i luminoși pe cei aflați în întunericul uitării de sine, aceștia au devenit, în timpul lor perfect, lumina. Am trăit pe propria mea piele că e suficient să îți dai voie să vezi frumusețea în tot ceea ce este urât, pentru ca acesta din urmă să întrupeze ori să devină frumosul. Percepția chiar schimbă realitatea!

Tot ceea ce stă în natura viului, vine de la sine, de la Spirit, de la Duhul Sfânt! Așa cum stă în natura peștelui să înoate, și maimuței să urce în copaci, fiecare dintre noi dispune de aspecte unice, naturale ale sale. Ce sens face, atunci, să irosim puterea naturală a oricăruia dintre noi, făcând eforturi, forțându-ne, simțindu-ne insuficienți atunci când punem presiune pe maimuțe să înoate și pe pești să se cațăre în copaci?!

Mai mult, când fiecare se trăiește conform propriei sale naturi, Viața însăși, îi servește existența, aducându-i la dispoziție, prin sincronicități tot ceea ce merită pentru a fi hrănit. Cel mai potrivit exemplu, care vine să întărească acest lucru, curge tot din înțelepciunea I Ching-ului, care face trimitere la relația potrivită cu Viața, prin existența păianjenului – el doar se dedică, prin propria sa natură, construirii pânzei sale, așteptând (fără așteptări) ca Viața să-l hrănească. Fără vreo luptă ori grijă, el este cine este și face ceea ce face!

Când omul s-a rupt de natură, când a început să îi ignore învățăturile clare, pure și simple, mascându-se într-o falsă evoluție, a ajuns într-atât de tehnic, mental și artificial, încât numai o inteligență artificială ar mai putea să-l provoace să se întoarcă la natură. Iar noi acum, trăim acele vremuri!

Așadar, observă acele calități unice pe care sufletul tău ți le-a pus la dispoziție, pentru ca tu să călătorești prin experiențele acestei existențe. Observă conținerea ghindei care ești! Simte în esența nucleul tău, a sinelui tău întregul potențial, întreaga pădure de stejari. Vizualizează acum ghinda aceasta și așază în ea toate acele calități unice de care meriți să dispui pentru a-ți trăi în siguranță și confort, prin ușurință, bucurie și grație, împlinirea. Privește-ți profund natura și răspunde-ți: Cine, cum, ce ești cu ușurință, fără efort? Cine, ce, cum iubești să fi, astfel încât să te bucuri de curgerea Vieții, servit de energia ei, prin sincronicități și punându-te prin serviciu, în beneficiul cel mai înalt al tău și al tuturor? Prin ce îți servește Viața unicitatea? Care sunt acele semne care te însoțesc de o viață, și față de care ai avut rezistență, în a le accepta ca fiind despre tine? Ce iubesc cel mai mult oamenii la tine? Care e strălucirea ta?

Și pentru că fiecare din noi suntem oportunitatea de a purta lumină în întunericul acestei dimensiuni, devenind întruparea luminii, te invit să te joci așa cum am făcut-o și eu, și să creezi o listă a Luminii tale aici pe Pământ.mEu am numit-o Lista Celor 144 de aspecte care îmi compun Măreția. Ce conține ea?! 144 de definiții ale mele, exprimate prin EU SUNT SUFICIENT DE … La început o să îți pară provocator, însă odată ce te dăruiești jocului, începi să descoperi, asemeni unui copil, că ele răsar din ce în ce mai multe pe parcursul timpului. Eu, personal, am lista deschisă și tot adaug. O las la vedere, o port cu mine peste tot în călătoriile mele. Intenționez să o înregistrez și să o ascult iar și iar până când devin realitatea mea, exprimându-se prin ușurința, bucuria și dragostea de Viață, și prin care merit să îmi trăiesc Împlinirea.

Am să îți dau un exemplu: “Eu sunt suficient de feminină. Fiind o femeie unică, feminitatea mea mă satisface pe deplin. Mă simt împlinită prin feminitatea mea.

Când nu simți că evoluezi, când ți se pare că nimic nu se întâmplă, că stagnezi, dă-ți voie doar să fii, pur și simplu. Rămâi prezentă, în răbdarea încrederii de sine și viață, amintindu-ți că multe se întâmplă sub pământ, până să vezi ieșind la suprafața lui, firul de iarbă. Când ai falsa senzație că totul s-a oprit în tine și în jurul tău, că nimic nu îți iese ori nimic nu se întâmplă, amintește-ți că echilibrul înțelepciunii inimii tale este identic cu al vieții. Inima oricărei ființe, cât stă atâta lucrează. Însă atunci când pare că stă, cele conectate cu ea, lucrează cel mai mult, pentru ca ea să continue să bată. Fii conștient că se întâmplă mult mai multe în nevăzut, pentru ca văzutul să existe, să fie perceput așa cum este. Așezarea Iubirii în formă, Aici și Acum, cere blândețea răbdării.

Pentru a cuprinde sensul profund al acestora, te invit să te informezi și mai apoi să contempli, calea unei semințe, de la plantarea ei, la germinare, pentru ca mai apoi să îi urmezi evoluția, felul în care își dezvoltă rădăcina, din care ulterior îi vor pleca toate: tulpina, ramurile, frunzele, florile, rodul, semințele provenite din rod și tot așa. Este adevărat, că vei avea nevoie de răbdare să observi ciclul acesta, însă după ce îl vei fi integrat, îți va fi mult mai lesne să ai răbdare cu propriul tău ciclu de evoluție, de însămânțare repetată, fie a gândurilor și credințelor tale, fie a emoțiilor și stărilor tale, a întregii tale ființe.

Din înțelepciunea revărsată aici, am și mai multă încredere în Viață, realizând că ea evoluează împreună cu mine, constant. Îmi dau seama că mie îmi rămâne să fiu cine sunt, să fac ce fac, să mă bucur de toate acestea, să îmi hrănesc conștiința permanent, în timp ce întrupez răbdătoare propria-mi REALIZARE – Iluminarea!